Despre durere

Joi, Septembrie 9, 2010

Descriind in acest referat despre utilizarea masajului transversal profund , s-a observat  tot mai mult utilizarea cuvantului „durere” . Dar ce este durerea  ? De unde apare ea si cum apare ?  Raspunsuri  au fost multe pe parcursul  stagiilor clinice ( ca de exemplu – experienta  senzoriala si emotionala dezagrabila data de o leziune tisulara veritabila sau potentiala sau de o descriere cu termeni ce se refera la o asemenea leziune ) .

Complexitatea cuvantului provenea  de fapt  din  modalitati extrem de diverse  de exprimare a senzatiilor resimtite de  bolnavi cu afectiuni  neurologice , stomatologice , psihice , viscerale , etc. Durerea la om  include indepartarea atentiei spre o multitudine de factori mecanici , biochimici , nervosi centrali , nervosi periferici , emotionali (psihiatrici) , etc.  Prin urmare a intelege  „durerea” inseamna a intelege  mecanismele si  formele  ei . A „evalua” durerea inseamna  a cauta  sa o integrezi intr-o realitate  cat mai acceptabila .

Durerea  reflecta  o suferinta  celulara  care va determina reactii  in lant ( suferinta celulelor din vecinatate , modificarea  homeostaziei celulei lezate  si a celulelor vecine cu eliberarea substantelor de „alarma” ce modifica prin diverse  mecanisme forma  normala a mesajelor  informationale periferice care la randul lor declanseaza o reactie  de „alarma” de intindere  si intensitate variabila ). La orice durere  se pot deosebi 2 componente : senzatia de durere , reactia la durere .

  1. senzatia de durere este specifica , independent de  celelalte forme  de sensibilitate si ca orice senzatie se  caracterizeaza prin : localizare spatiala si temporala , intensitate ,  calitate .
  2. reactia la durere – locala si  generala – se face prin raspuns fiziologic  , psihologic (afectiv)  si comportamental ( somato-motor) , implicand tot sistemul nervos . Marimea  reactiei depinde  de factori diversi : senzoriali, motivationali, cognitivi, psihologici.

„Reactia  la durere „  se traduce printr-un raspuns la durere care  poate fi :

-         imediat , involuntar , automat , prin reflex segmental sau suprasegmental , cu rolul de a mentine homeostazia prin contractii sau  spasmele musculaturii scheletice , reactii glandulare , vasomotorii , cardiovasculare si respiratorii , raspunsuri  endocrine multiple ;

-         secundar , constient , cortical , proportional cu experienta emotionala a durerii, afectivitate , raspuns operant caracterizat prin extragerea  comportamentului dureros , verbal sau non-verbal .

Pragul  la durere include  2 componente ce se definesc prin :

-         pragul dureros – stimul  de prag ( prima senzatie dureroasa) perceptibila , provocata de un stimul minim pe care un individ poate  semnaliza verbal;

-         stimuli algogeni (durerea este produsa prin stimulari diverse ale unor structuri  specializate numite receptori  durerosi ce produc senzatii dureroase ) : factori de natura  fizica-mecanica, termica, electrica  si factori  de natura chimica .

Actiunea stimulilor  este  in majoritatea cazurilor de „durere

patologica” (durere clinica ) , combinata si simultana ( in durerea din inflamatii intervin atat factori fizici – presiune si distensie , cat si cei chimici , aparuti prin lezarea tesuturilor ).

Decodificarea durerii se face  atat la nivel periferic ( in tesuturi) cat si central ( in structurile de transmisie , integrarea si modularea mesajului dureros), ea ocupand un loc particular in cadrul senzatiei dureroase .

Durerea acuta  – este durerea post-operatorie , inteleasa intr-un context psihologic propriu ( nociceptie) , agresiune  fizica a organismului , provocata  de stimulari nociceptive , care este  capabila sa ameninte integritatea organismului. Senzatia  indusa  de aceste stimulari este asimilata unei dureri acute ( ea este  in acest caz „alerta” care va determina o atitudine de autoaparare , ca in  reflexul de retragere la o intepatura ).

Durerea cronica – este durerea  care  persista de mai multe luni sau ani  si care  este rebela  la tratamentele  antalgice uzuale , necesitand o  aborde atat la nivelul evaluarii cat si al tratamenului.

Indiferent de tipul de durere , senzatia  dureroasa  este rezultatul declasarii unui mecanism care se deruleaza in mai multe etape :

  1. – „etapa periferica’ – receptia stimulilor algogeni de catre structuri specializate;
  2. – „etapa de  transmisie” – prin cai si relee sinaptice;
  3. – „etapa centrala” – de integrare a informatiei nociceptive , de organizare in plan termporo-spatial , cu stari de constientizare , cu o componenta afectiv-emotionala , de participare a memoriei , concentratiei si atentiei sau  involuntar , legata de reactii vegetative motorii ( retragerea mainii la intepatura) – transmiterea informatiilor pe cai  descendente.

Receptorii  algici  sunt reprezentati  de terminatiile nervoase

libere care  sunt de 10 ori mai numeroase in tegument comparativ cu restul  receptorilor ( de aici  si folosirea masajului clasic , terapeutic , si a kiropracticii, masajul transversal profund). Receptorii algici sunt numiti si  nociceptori ( de la nociv ).

La nivelul pielii avem doua  tipuri  de algoreceptori : cei mecanici alcatuiti din din terminatiile nervoase libere din imediata vecinatate a membranei bazale a epidermului  si sunt excitati  de presiunile  foarte mari  si algoreceptori termici formati din terminatiile nervoase  libere ce raspund la presiunea puternica cat  si la variatiile de temperatura . Caracteristic e faptul ca se  adapteaza foarte lent .

Durerea poate fi declansata de factori endogeni si  exogeni . In contextul kinetoterapeutic ne intereseaza factorii endogeni . Algoreceptorii de profunzime sunt stimulati de substantele chimice rezultate indeosebi de procesele de metabolism : aminele biogene (histamine , serotonina ,bradichinina, substanta P) prostaglandinelor (PGE si PGF ) unii  ioni H+ , K+ , unii ioni metalici , hipoxia in special ischemia locala si aici prin masaj se intervine decontracturand muschiul ce poate apasa pe artera si nu numai si  permitand un aport  crescut de sange de realizeaza  hranirea tesutului si indepartarea catabolitilor la nivelul pielii realizand hiperemia . Durerea ischemica atesta faptul ca substantele catabolice  sunt incriminate  in stimularea  endogena a  algoreceptorilor . Exemple – aplicarea  unui garou pe brat ce intrerupe  circulatia sangelui determina in 3-4 minute aparitia senzatiei dureroase . Daca se fac contractii musculare senzatia dureroasa apare in 15-20 secunde din cauza  acumularii catabilitatilor ce excita receptorii algici .

Cazul durerii profunde  ce intereseaza in  kinetoterapie isi are originea in muschi ( mialgie) , articulatii ( altralgie), fascii , periost . Durerea  profunda  este difuza insotita frecvent de  brahicardie si  hipertensiune arteriala spre deosebire de durerea cutanata unde avem de a face cu tahicardie si hipertensiune arteriala . Durerea profunda se  insoteste de contractura musculara in zona  de imediata apropiere si pentru atenuarea ei se foloseste masajul decontracturant , de relaxare .  Un exemplu de durere profunda este  crampa musculara  sau carcelul  in care  se produce  o compresiune a vaselor sanguine care genereaza  producerea de  cataboliti , ce nu pot  fi inlaturati din muschi ceea ce  excita algoreceptorii cum s-a explicat mai sus . O durere  similara se produce in miocard  in angina pectorala cuzata  de insuficienta coronariana prin lipsa de O2 care sa satisfaca necesitatile  metabolice ale miocardului . Crampele  musculare pot aparea si in  arteritele periferice datorita ingustarii arterelor  , datorita  irigarii insuficiente a  tesuturilor  invecinate.

Modularea  durerii

Se sugereaza ideea  ca durerea ar putea fi mai degraba  rezultata perderii capacitatilor  modulatoare  si in special  al celor inhibitoare de aici  si importanta  folosirii  diferitelor tipuri de masaj .

La nivelul maduvei  spinarii care reprezinta  prima treapta  a controlului  durerii . Fibrele  algoconductoare  ale protoneuronului ( din ganglionul spinal) de la nivelul radacinii  posterioare reprezinta un fenomen de convergenta . conform  cercetarilor s-a dovedit ca nervii ce ajung la cornul  dorsal contin mai multe fibre decat fibule  ale  fascicolului spino-talamic lateral, care conduc  impulsurile  dureroase  spre etajele superioare . Protoneuronul contacteaza mai multe  sinapse cu unul  sau mai multi neuroni intercalari situati  in substanta gelatinoasa Rollando  a cornului dorsal .

Acesti neuroni interpusi intre protoneuron si al doilea neuron sunt  scurti si  vor face sinapsa cu un neuron mai lung ce constituie originea tractului  spino-talamic lateral , iar prin o alta ramura fac sinapsa  cu un neuron vegetativ din coarnele laterale ale maduvei spinarii .

La nivelul interneuronilor din substanta gelatinoasa se realizeaza interactiunea dintre diferitele  grupe de fibre neuronale  Aa , Ab , Ad si C .

Descoperirea  neuronilor intercalari  demostreaza  ca :

-         neuronul spino-talamic nu este al doilea neuron ( deutoneuron)  ci un neuron de ordinul III, deutoneuronii  fiind de fapt  neuronii intercalari ;

-         un impuls dureros declanseaza un reflex vegetativ ( vasomotor sau sectretor ) si aici  exista posibilitatea  de a o accentua prin diferite  tipuri de masaj si implicit  grabirea disparitiei  acestuia.

Diferitele tipuri de masaj declanseaza in arcul dorsal fenomene

inhibitorii . La  nivelul grupurilor neuronale se realizeaza  interactiunea dintre  fibrele groase  cu conducere mai rapida Aa si Ab ce conduc  sensibilitatile extraceptive specifice  si fibrele  algoconductoare  ( Ad si C ) . Din fibrele  senzitive ce intra in alcatuirea  fascicolului Goll  si Burdach se desprind colaterale care fac sinapsa cu neuronii  intercalari din substanta gelatinoasa a  cornului posterior . Aceste  colaterale determina o inhibitie  fie directa  asupra fibrel,or presinaptice fie printr-un neuron inhibitor  intercalar  va bloca eliberarea substantei  P ( de la  pein = durere ) , la nivelul sinapsei blocand transmiterea  impulsurilor pe calea    spinotalamica laterala .

Bibliografie:Olteanu A,Miu A;Curs neuropsihologie pt. Invatamant la distanta , Univ. Babes –Bolyai Cluj.Avramescu Elena;Bazele anatomice ale miscarii, Curs,

Universitatea Babes-Bolyai Cluj.

3 Comentarii adauga unul →
  1. 2010 Noiembrie 30
    Ileana Prelipcean permalink

    Buna ziua.
    Ma numesc Ileana .Am varsta de 65 de ani.Mi s-a stabilit diagnosticul de scolioza dextro-convexa.si pana in prezent nu am facut nici un tratament.Se poate evita evolutia bolii? Se poate trata?As vrea sa stiu mai multe amanunte despre diagnoticul de mai sus .
    Va multumesc!

  2. 2010 Decembrie 21
    miruna permalink

    Buna ziua,

    Stiu prin ce treceti, ca am acelasi diagnostic de 10 ani, acum avand 36. Nu am facut nici eu nimic o perioada, dar datorita durerilor am cautat solutii. Am gasit o doctorita extraordinara la un cabinet de pe Decebal, cu care fac fizioterapie de o luna si ma simt infinit mai bine. Nu mai am dureri si am mobilitate mult mai mare. Daca doriti sa o cautati, ea va poate povesti despre boala. Se numeste dr. Florescu de la cabinetul Fizio-life Medica si nr de la cabinet este: 0755019878

  3. 2011 Decembrie 15
    Dana Spataru permalink

    Buna Ileana,

    Clar ca trebuie sa faci kinetoterapie (gimnastica medicala) si sa gasesti un bun kinetoterapeut. Fetita mea de 16 ani are aceasi diagnostic si am fost la 3 medici si toti 3 ne-au recomandat kinetoterapia. Am incercat prin net sa gasesc o persoana care este dispusa sa vina acasa ca sa vedem noi (eu cu sotul meu) ce exercitii face ca sa facem impreuna cand nu o sa vina kinetoterapeutul. DAR NE AM PACALIT. Boala s-a agravat ca am incercat sa facem acasa sau asa zisul kinetoterapeut era “f.f.f. bun”- era student in anul II la kinetoterapie. Si iti dai seama ca am nenorocit fata. Acum mergem la un centru din Bucuresti si acolo ni s-a facut un program special pentru scolioza care este pe partea dreata (asa cum ai tu). Ce ne-au spus kinetoterapeutele de acolo este ca scolioza se vineca pana 18-20 de ani asa ca speram sa nu fie tarziu pentru fata noastra sa se indrepte. Daca sunt de ajutor – noi acum mergem la cabinetul Kinetomedica (vezi http://www.kinetomedica.ro ) din zona Baba Novac / Dristor, dar sa stii ca am fost si la aceeasi centru kinetomedica din 13 Septembrie si acolo fetele sunt super dragute si stiu ce fac (adica ma refer la programul de scolioza)

    Daca ai alte intrebari te rog sa – mi dai un e-mail
    Sanatate multa

Raspunde

Nota: Puteti utiliza XHTML in comentarii. Adresa de email NU va fi publicata.


Medicina