Boala Parkinson – program de recuperare

Marti, Mai 26, 2009

Boala Parkinson este o boala degenerativa ce survine in urma distrugerii lente si progresive a neuronilor. intrucat zona afectata joaca un rol important in controlul miscarilor, pacientii prezinta gesturi rigide, sacadate si incontrolabile, tremor si instabilitate posturala.

Citeste si: Vindeca-te devine BIO!

Tulburarile legate de boala Parkinson apar cel mai adesea intre 50 si 70 ani; varsta medie de aparitie a bolii este de 57 ani. La inceput, simptomele pot fi confundate cu procesul normal de imbatranire, dar pe masura agravarii acestora, diagnosticul devine evident. in momentul manifestarii primelor simptome, se crede ca intre 60% si 80% din celulele din zona de control a activitatilor motorii sunt deja distruse.
Boala Parkinson are o evolutie progresiva, iar semnele si simptomele se acumuleaza in timp.Desi aceasta afectiune este potential invalidanta, ea evolueaza lent astfel incat majoritatea pacientilor beneficiaza de numerosi ani de viata activa dupa stabilirea diagnosticului. Mai mult, spre deosebire de alte afectiuni neurologice grave, boala Parkinson este tratabila. Tratamentul este medicamentos si chirugical dar poate consta si in implantarea unui dispozitiv pentru stimularea creierului.

Semne si simptome

Cele trei semne cardinale ale bolii Parkinson sunt: tremorul de repaus, rigiditatea si bradikinezia. Dintre acestea, doua sunt esentiale pentru stabilirea diagnosticului. Instabilitatea posturala este al patrulea semn cardinal, dar survine tardiv, de obicei dupa 8 ani de evolutie a bolii.

  • In 70% din cazuri, gesturile ritmice incontrolabile ale mainilor, capului sau picioarelor constituie primul simptom si se manifesta in special in repaus si in perioadele de stres. Tremorul este diminuat in timpul miscarilor si dispare in somn, este accentuat de stres si de oboseala. Tremorul devine mai putin evident pe masura evolutiei bolii
  • Rigiditatea se refera la cresterea rezistentei la mobilizarea pasiva a muschilor si este mai evidenta la miscarile voluntare ale membrului contralateral.Bradikinezia se refera la lentoarea misarilor, dar include si scaderea miscarilor spontane si scaderea amplitudinii miscarilor. Bradikinezia este vizibila prin micrografie (scris de mana mic, ilizibil), hipomimie (diminuarea miscarilor mimice), clipit rar si hipofonie (voce diminuata).
  • Instabilitatea posturala se refera la tulburarile de echilibru si coordonare. Aparitia sa este o etapa importanta in evolutia bolii, deoarece instabilitatea posturala este dificil tratabila si este o sursa comuna de invaliditate in stadiile avansate ale bolii.
  • Dementa survine tardiv in evolutia bolii Parkinson si afecteaza 15% – 30% din pacienti. Memoria recenta este afectata.

Alte semne sunt:

  • Tulburari ale somnului
  • Dificultati la deglutitie
  • Sialoree (salivatie abundenta)
  • Micrografie (scris mic, ilizibil)
  • Hipofonie (voce diminuata, monotona) si dificultati la articularea cuvintelor
  • Incontinenta urinara si constipatie, datorita alterarii functiei intestinului si vezicii
  • Confuzie, pierderea memoriei
  • Tulburari ale mersului, cu pasi mici, tarsiti; tendinta accentuata spre cadere prin pierderea reflexelor posturale
  • Pierderea balansului bratelor in timpul mersului
  • Hipotensiune ortostatica
  • Dermatita seboreica
  • Modificari ale personalitatii.

parkinson

Cauze si factori de risc

Celulele nervoase afectate de boala Parkinson sunt situate in zona substantei negre din centrul creierului. Aceste celule produc dopamina, un neurotransmitator care permite controlarea miscarilor.
Prin moartea celulelor din substanta neagra, boala Parkinson creeaza un deficit de dopamina. in mod normal, controlul miscarilor este rezultatul unui echilibru dintre cantitatea de dopamina si acetilcolina (un alt neurotransmitator). Prin pierderea acestui echilibru, rezulta tremorul, rigiditatea si pierderea coordonarii.

Cauza pierderii progresive a neuronilor in boala Parkinson ramane insa necunoscuta. Oamenii de stiinta indica o asociere dintre factorii de mediu si cei genetici.
Factorii de mediu:

  • expunerea precoce sau prelungita la substante poluante chimice sau la pesticide (ierbicide si insecticide)
  • consumul unui drog (MPTP) poate cauza semnele si simptomele bolii Parkinson – drogul are un efect similar pesticidelor
  • medicamente neuroleptice (fenotiazina) sau substantele care blocheaza receptorii de dopamina
  • intoxicatia cu monoxid de carbon sau cu mangan
  • hidrocefalia, tumorile craniene, hematom subdural, boala Wilson, tulburarile idiopatice degenerative

Factorii genetici:

  • toate cauzele genetice cunoscute explica mai putin de 5% din cazurile de Parkinson

Diagnostic

Diagnosticul se efectueaza pe baza:

  • Examenelor instrumentale (rezonanta magnetica);
  • Teste farmacologice(rezistenta la Levodopa);
  • Analiza simtomelor principale si secundare.

1. Diagnosticul este clinic.
Diagnosticul este confirmat de prezenta semnelor caracteristice: lipsa expresiei faciale, clipit rar, reflexe posturale alterate, tulburari de mers caracteristice (pasi mici, lipsa balansului bratelor in timpul mersului).
Istoricul bolii cuprinde intrebari legate de antecedentele de traumatisme craniene, accident vascular cerebral, hidrocefalie, expunerea la toxine si prezenta simptomelor sau antecedente de afectiuni neurologice degenerative.
2. Diagnosticul diferential se face cu: boala Alzheimer, tremor esential, hidrocefalia cu presiune normala, paralizia supranucleara progresiva, dementa cu corpi Lewy etc.
Prezenta tremorului in absenta altor semne caracteristice indica un stadiu incipient al bolii sau un alt diagnostic. La varstnici, reducerea miscarilor spontane sau mersul dificil, cu pasi mici pot fi rezultatul depresiei sau a dementei.
3. Scale de evaluare:

  • Scala lui Hoehn e Yah: examineaza parametrii expresiei faciale, tulburarile de vorbire, tremurul, rigiditatea postura, tulburarile de mers, bradikinezia. Pentru fiecare simptom fiindu-i atribuit un scor in 4 etape, in care 0 reprezinta normal si de invaliditate.
  • Scala di Webster: examineaza limitele de miscare si de autonomie cu un scor impartit in trei grupe de gravitate: 1-10 Parkinson usor; 11-20 Parkinson moderat, 21-30 Parkinson sever.
  • Indicele Barthel: analizeaza activitatea cotidiana: baia, utilizarea toaletei, continenta, deplasarea prin casa, nutritia. Pentru fiecare aspect pot fi alocate pana la trei puncte, cu cat scorul este mai mic, cu atat pacientul este mai autonom.
  • Northwestern University Scale: este impartita in 5 scari de evaluare: mersul pe jos, de autonomia la imbracat, igiena personala, autonomia alimentatiei si comportamentul la masa, vorbitul. Cu cat scorul este mai mare  pentru fiecare sector, cu atat pacientul este mai autonom.
  • Scala Tinetti:  analizeaza mersul si capacitatea pacientului de a mentine echilibrul.
  • Mini Mental State:  evalueaza orientarea in spatiu, memoria, atentie si de capacitatea de calcul, de evocare, limbajul, practica constructiv. Scorul maxim este de 30: sub 24 de puncte se presupune un deficit cognitiv, sub 17 de puncte, deficit sever. inainte de aplicarea acestui test trebuie sa se tina seama de interferenta care o poate aduce un deficit de auz sau vizual, tremurul sau impactul la miscare.
  • Scala Beck’s si Scala Geriatrica de Depresie:  consta in realizarea  de chestionare cu privire la starea de spirit prezenta si trecuta a pacientului, relatia sa cu ceilalti, sentimentul de singuratate si gradul de satisfactie al vietii. in ambele cazuri, cu cat scorul este mai mare  , cu atat depresia pacientului este majora. Aceste teste initiale vor fi efectuate periodic atat pentru a controla ca situatia nu s-a inrautatit, cat  si datorita faptului ca efectuarea lor ar putea fi influentata de fluctuatiile la care este supus pacientul in timpul tratamentului medicamentos.

Tratament

Desi nu exista un tratament curativ pentru boala Parkinson, simptomele sale pot fi atenuate cu ajutorul medicamentelor, dar si prin modificarea stilului de viata. in general, simptomele pot fi controlate cu succes daca tratamentul este adaptat evolutiei bolii.
In ciuda depresiei si a anxietatii cauzate de boala Parkinson, se recomanda mentinerea unui stil de viata activ.
Obiectivul tratamentului consta in controlarea semnelor si simptomelor pe o perioada de timp cat mai lunga, cat si reducerea efectelor adverse. Medicamentele ofera un bun control simptomatic timp de 4 – 6 ani. Dupa acest interval, invaliditatea progreseaza in ciuda tratamentelor, iar numerosi pacienti dezvolta complicatii motorii pe termen lung. Alte cauze ale invaliditatii in stadiile tardive ale bolii Parkinson sunt instabilitatea posturala (tulburarile de echilibru) si dementa.
1. Tratamentul neuroprotector (posibil)
Terapiile neuroprotectoare sunt cele care incetinesc pierderea neuronilor dopaminergici. in prezent, nu exista nicio terapie cu rol neuroprotector demonstrat pentru boala Parkinson.
Selegilina este medicamentul considerat drept un posibil agent neuroprotector, desi efectele sale benefice nu au fost in intregime demonstrate. Selegilina poate fi prescrisa inca de la debutul bolii. Ea diminueaza degradarea dopaminei naturale si a dopaminei formate cu ajutorul levodopei. in plus, se pare ca selegilina impiedica formarea de radicali liberi si de toxine, protejand astfel celulele sanatoase.
2. Tratamentul simptomatic
Momentul adecvat pentru initierea medicatiei depinde de mai multi factori (varsta, stilul de viata, gravitatea simptomelor etc.) Medicamentele prescrise au rolul de a reduce simptomele bolii, dar nu opresc evolutia sa. Se recomanda semnalarea oricarui nou simptom ce apare in timpul tratamentului, pentru a face modificarile necesare. Asocierea dintre levedopa si un inhibitor de dopa-decarboxilaza (carbidopa sau benzerazida) este tratamentul simptomatic standard pentru boala Parkinson, cu cele mai putine efecte adverse pe termen scurt.
3. Kinetoterapia si Ortofonia
Kinetoterapia este un adjuvant terapeutic important si consta in exercitii fizice zilnice si gimnastica, reeducare functionala, refacerea echilibrului postural etc. Ortofonia permite tratarea disartriei (tulburari de vorbire), datorate unei articulatii dificile.
Obiective:

  • mentinerea autonomiei, prin scaderea limitarii performantelor fizice si psihice (asistenta profilactica si de recuperare prin antrenament fizic);
  • imbunatatirea circulatiei;
  • reeducarea respiratiei;
  • mentierea tonusului muscular;
  • mentierea supletei articulare;
  • corectarea tulburarilor de mers.
  • educarea si reeducarea stabilitatii, miscarii controlate si abilitatii;
  • corectarea si constientizarea posturii.

Mijloace si tehnici folosite:

  • exercitii de incalzire;
  • exercitii de mobilitate si de coordonare;
  • exercitii de echilibru;
  • exercitii pentru mobilitatea gleznei;
  • exercitii de mimica;
  • posturari;
  • exercitii cu obiecte;
  • gimnastica respiratorie;
  • plimbari pe iarba, pe pietris si nisip, pentru a stimula reactiile de echilibru.
  • elemente din terapia ocupationala,
  • terapia de grup;
  • elemente din sport fara cartacter competitiv;
  • hidrokinetoterapia.

Program de recuperare:

a. Exercitii de incalzire:

Aceste exercitii permit pacientului perceperea  propriului organism, pana cand va fi in gradul de a face anumite miscari:

  • anteversia si retroversia bazinului (mers inainte si inapoi),
  • miscari de  “eliberare” a umerilor, soldurilor, etc.

1. Decubit dorsal, anteversia si retroversia bazinului, cu inspir-expir;

2. Decubit dorsal, cu genunchii flectati si palmele asezate una pe torace, iar cealalta pe abdomen : inspiratie cu ridicarea abdomenului ; expiratie cu retractarea lui;

3. Decubit dorsal, genunchii flectati, membrele superioare flectate la 180˚, se fac inclinari laterale ale genunchilor, cu ratarea capului in directia opusa inclinarii. Se repeta de 10/20 ori.

4. Decubit dorsal, genunchii flectati, membrele superioare pe langa corp, se ridica bazinul si se duce calcaiul pe genunchiul opus ( expir). Se revine in pozitia initiala cu inspir.

5.  in sezand, cu bastonul la nivelul omoplatilor, se fac extensii (inspir) si flexii ale membrelor superioare(expir);

6. in sezand, cu bastonul la nivelul umerilor, se face extensia (inspir) membrelor superioare, flexia lor la nivelul omoplatilor (expir), din nou extensie (inspir) si flexie pana la nivelul coapselor.

7. in sezand, cu bastonul la nivelul omoplatilor,  se fac abductii si adductii ale membrelor superioare si rotatii ale capului pe directia de miscare. Se repeta de 10/20 ori fiecare miscare.

8. in ortostatism, cu membrele superioare abduse, se flecteaza genunchiul drept si se atinge cu mana stanga, se revine la pozitia initiala si se repeta cu celelalte membre;

b. Exercitii pentru mobilitate si coordonare

Se folosesc exercitii de mobilizare globala, asociate cu miscari alternative si ritmice,  pentru a stimula coordonare a pacientului. Se incepe cu exercitii simple, crescandu-se gradual dificultatea .

  • Exercitii de mers pe loc (evidentiindu-se astfel, alternanta intre maini si picioare).
  • Exercitii de coordonare cu mingea. La aceste exercitii, mingea este folosita pentru a marca etapele de corectare a  posturii, succesiunea  fiind urmatoarea:
    • decubit ventral,
    • pe genunchi,
    • “cavaler-servant”,
    • ortostatism.

9. Decubit dorsal, flexia genunchilor la piept, ajutandu-ne cu membrele superioare.

10. Decubit dorsal,  cu genunchii flectati, se face abductia genunchilor, cu fetele plantare alipite.

11. Mers pe loc cu coordonarea miscarilor picior-brat;

12. Mers, cu un obiect in mana, mutarea obictului dintr-o mana intr-alta in ritmul pasilor.

c. Exercitii de echilibru

Reactii de echilibru sunt constant solicitate, atat in situatii statice, cat si dinamice.
Echilibrul este consolidat,  atat prin mijloace specifice, de stimuli (exercitii de mobilizare a capului si trunchi produc modificarea centrului de gravitatie), cat si cu ajutorul altor factori, cum ar fi:

  • coordonarea;
  • mobilitatea articulara;
  • rapiditatea si  precizia (exercitii cu mingea);
  • orientarea in spatiu intr-o activitate dinamica (mersul printre obstacole);
  • proprioceptia.

Exercitii de echilibru se fac in ordinea dificultatii, astfel:
13.    mersul cu un picior inaintea celuilalt;
14.    mersul lateral;
15.    mersul lateral cu pas incrucisat;
16.    mersul peste obstacole.

d. Exercitii pentru mobilitatea gleznei

Greutatea corporala este transmisa la nivelul picioarelor, prin intermediul gleznei. Pentru ca, greutatea corporala  sa fie distribuita echilibrat, gleznele trebuie sa fie mobile pentru a se  adapta in mod eficient.
Exercitiile pentru mobilitatea gleznei sunt numeroase, dar ceea ce le face eficiente sunt  modalitatile de executie: lent si ritmat.
Primele exercitii vor servi la ameliorarea functionalitatii articulare; urmatoarele, la  relaxarea musculaturii plantare si stimularea la  maxim, a capacitasii    proprioceptive  a piciorului atat in statica cat si in dinamica.

17. in sezand cu genunchii si piciorele unite, se ridica varfurile piciorelor, se coboara talpa pe sol, se ridica calcaiele si se revine pe sol. Se continua pana la deschizatura maxima a membrelo inferioare, revenindu-se apoi in pozitia initiala.

18. Din ortostatism ridicari pe varfuri.

e. Exercitii de mimica.

Aceste exercitii au o importanta majora pentru viata relationala a pacientului. Se vor exersa toti muschii faciali, deoarece servesc la exprimarea emotiilor, astfel:

  • exercitii de ridicarea fruntii, strangerea ochilor, aratarea  dintilor, strambarea nasului, zambete, umflarea obrajilor alternativ, deplasares limbei pe arcadele dentare, deplasarea gurii la dreapta si la stanga, bezele.

Bibliografie:
1. Lucia Coppola, Lucia Coppola Stefano Masiero, Stefano Masiero – Riabilitazione in ortopedia, Ed. Piccin, 2005.
2. Tudor Sbenghe – Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, Ed. Medicala, Bucuresti, 1987;
3. Dr. Ion Stroescu – Recuperarea functionala in practica reumatologica, Ed. Medicala, Bucuresti, 1979;

Colaborator : Mihai Lucas.

Citeste si:

Vindeca-te devine BIO!

Substantele daunatoare din jurul nostru

21 Comentarii adauga unul →
  1. 2009 Iunie 29
    irina ghirtoi permalink

    Un articol intr-adevar reusit,felicitari!Insa din nefericire foarte putini pacienti diagnosticati cu Parkinson il si aplica.Lucrez pe recuperare imediat dupa terminarea Facultatii,de ani buni pe Geriatrie, si am constatat cu regret,atentia acordata acestei forme de tratament.
    Dureros…si la propriu si la figurat…cand exercitiul fizic,miscarea reprezinta SANATATEA!

  2. 2009 Iulie 10
    Ligia Boar permalink

    Mama mea a fost diagnosticata cu aceasta boala.
    A primit tratament dar dupa doua zile spune ca are o stare de somnolenta,doarme ore intregi si nu stie nimic de ea .Nu are pofta de mancare si cred ca este si depresiva,iar eu nu stiu ce pot face.
    Problema e ca este singura acasa,eu locuiesc in alt oras si ea are ganduri negre.
    Probabil daca ar exista un loc unde aceste persoane sa intre in legatura unele cu altele,chiar sa faca miscare,i-ar imbunatati psihicul.
    Eu sunt din Timisoara si banuiesc ca exista un centru de recuperare pt.cei bolnavi e Parkinson?
    Daca puteti sa imi raspundeti,v-as fi indatorata

  3. 2009 Iulie 14
    Mihai Lucas permalink

    Nu stiu la noi in tara sa functioneze un centru specializat pt recuperarea pe aceasta boala!Pentru ca aceasta boala genereaza handicap va sugerez:
    1. sa va adresati la comisia de evaluare adulti de pe langa D.G.A.S.P.C in jud in care domiciliaza mama dvs pt. stabilirea si incadrarea intr-un grad de handicap.
    2.admiterea in un Centru de Recuperare si Reabilitare Pers cu Handicap ce are competenta pe kinetoterapie si fizioterapie.
    3.efectuarea terapiei (medicamentoase,kineto,fizio).Prin aceasta se atenueaza efectele degradarii si va putea fi independenta mai mult timp!SUCCES!!!!!

  4. 2009 Octombrie 26
    admin permalink

    Doamna Ligia,

    Acum ceva vreme intrebati daca exista in tara la noi camine pentrun ingrijirea batranilor cu boala alzheimer. Iata ca aparent s-a infintat un astfel de camin particular. Vizitati websiteul http://www.caminalzheimer.ro.

  5. 2010 Martie 5
    fieraru mihaela permalink

    Este foarte bine ca putem citi despre aceaste lucruri .Eu as avea o intrebare ;poate aparea aceasta boala si inainte de varsta de 50 de ani ? De exemplu eu am 35 de ani si am un tremol al capului , mai putin al mainilor, un temur interior si o senzatie de slabiciune , inca nu am alte simptome din cele prezentate de dumneavoastra .As putea avea boala parkinson/

  6. 2010 Martie 23
    todor arpad permalink

    Am boala parkinson,din anul 2000,sunt pensionar la limita de varsta.Sunt diagnosticat de comisia de evaluare a persoanelor cu handicap cu gradul de handicap 2 accentuat. A s avea o intrebare,conform Legii 448 din 2006 persoanele cu handicap accentuat care muncesc,sunt scutiti de impozitarea veniturilor realizate.Dee noi care suntem pensionati nu beneficiem de scutirea impozitarii pensiei

  7. 2010 August 11
    dna lacramioara permalink

    am 35ani si am fost diagnosticata cu boala parkinson stie cineva daca se poate mentine cu ceaiuri fara sa mai iau medicamente sunt foarte scumpe si nu prea ne dau gratuit ce mai putem face alceva tinind cont ca locuesc la tara si fac suficienta miscare .scrieti daca stie cineva ceva va multumesc.

  8. 2010 Decembrie 12

    0745231153-asociatia antiparkinson

  9. 2010 Decembrie 14

    boala parkinson poate aparea si inainte de 50 ani, in special la barbati, dar nu nu numai. De exemplu, la mine a aparut la cca. 40 ani, cu usoare tremuraturi in mana stanga si in picioare – ca atunci cand esti obosit dupa un efort mare.

  10. 2011 Iulie 17
    irina permalink

    Bunica mea sufera de aceasta boala si are unele zile cand nu este lucida, cred ca este vorba de unul din simptome si anume dementa, subliniez ca nu stiu exact daca acesta este motivul. As avea nevoie de un sfat, cum as putea sa o ajut in aceste momente extrem de dificile? va multumesc!

  11. 2011 Octombrie 7
    Dana permalink

    Tata are parkinson sever si pe 29.09.2011- saptamana trecuta a fost operat de fractura la sold. nu vrea sa manance, sa bea lichide, doarme toata ziua, momente de luciditate pe zi vreo 10 minute maxim. Este nervos si agresiv- poate din cauza ca i-au fost intrerupte pastilele in ziua operatiei dar doar cateva ore, este ca o leguma … ce sa fac? unde sa-l duc sa se recupereze? acasa cu un om nervos si agresiv ( sa te ia la bataie daca ar putea ) eu si familia mea nu putem trai. va rog ajutati-ma ! dana – brasov

  12. 2011 Noiembrie 4
    Carolina permalink

    Ma numesc Carolina, si sunt diacnosticata cu boala parchinson dela varsta de 44ani adica acum 4 ani in urma,Boala ainceput cu tremur la mina stinga foarte puternic,si cu stari nervoase,si sunt uneori depresiva,dar dupa medicamentatie mi sa redus trmurul la mina stinga.Asi dori sa stiu daca sar putea adauga si un tratament naturist in preuna cu cel medicamentos,pentru a reduce riscurile de avansare ale boli Parchinson.Va multumesc.

  13. 2011 Noiembrie 5
    admin permalink

    Am discutat despre intrebarea dumneavoastra cu terapeutul biofeedback cu care colaboram, doamna Adina Carjan care are o experienta de 20 de ani in tratarea afectiunilor pe cale naturista. Raspunsul este un categoric DA. Dumneaei chiar are pacienti pe care ii trateaza si a reusit sa amelioreze simptomele prin retetele prescrise de ea.

  14. 2012 Mai 28
    ada permalink

    Prietenul meu are parkinson de 3 ani…nu am inteles prea multe de aceasta boala…dar am o intrebare…se poate face operatie la cap????si se poate ameliora aceasta boala dupa???

  15. 2013 Aprilie 16
    cosmin permalink

    Va salut! Am si eu nevoie de unele sfaturi pentru incetinerea acestei boli , reducerea tremorului si ceva tratament naturist si medicamentos. ps Tatal meu are 49 de ani si de aproximativ 2 ani se chinuie , mi-e mila de el …va multumesc!

  16. 2013 Octombrie 3
    TETCU NICOLAE permalink

    Sufar de parkinson de doi ani si am 60 de ani se mai poate face ceva spre vindecare sau stoparea bolii in afara de tratamentul alopat.Poate exista exista si alte alternative? Va multumesc mult.

  17. 2014 Ianuarie 20

    buna ziua.tatal meu are virsta de 65 de ani anul trecut a fost diagnosticat cu Parkinson la sp.municipal buc.pe scurt.i sa dat o reteta cu madopar crestor si aspenter.de atunci o repetam.boala avanseaza vizibil.va rog frumos cei de facut in continuare!avind in vedere ca sistemul nostrum sanitar este cangrenat de incompetent.va multumsc si astept raspunsu dvs.

  18. 2014 Februarie 3
    TETCU NICOLAE permalink

    Am primit raspunsul dumneavoastra. Va multumesc mult.

  19. 2014 Aprilie 7

    Asociatia Antiparkinson 0745231153 gaseste solutii la toate problemele ridicate in comentarii

  20. 2014 Aprilie 18
    alina permalink

    buna mama mea este bolnava de parkinson de 8 ani . da este o boala rea dar se poate trai cu ia , trebuie doar urmariti cam toata ziua , la miscari la tratament la toate nevoile lor ,la cei 71 de ani pot sa va spun ca tratamentul pe care il are un efect miraculos .dragi mei care aveti parinti cu aceasta boala nui neglijati ajutatii sa o sa vedeti ce inbunatatire o sa aiba in viitor va spun din propria experienta cu mama mea io vad o ameliorare constanta ,merge singura maninca singura o ajut sa se mentina in forma ii dau activitati ca sai tina creerul mereu in forma pentru ca cei cu aceeasta afectiune in timp fac si dementa de aceasta este nevoie de noi copii sai ingrijim .

  21. 2015 Mai 14
    anita permalink

    Am boala Parkinson de 8 ani. Am avut o intoxicatie cu monoxid de carbon in liceu. Am 66 ani, debutul a fost mult mai devreme, de 8 ani simteam un tremor in corp, ziceam ca slabesc si ma bucuram. In 2007 sintomele: dureri musculare, tremor, dezechilibru. DUPA DIAGNOSTICARE – SINDROM PARKINSON. DACA AVETI NOROCUL SA VA TRATEZE UN NEUROLOG BUN precum Dr. VASILE Titus Mihai, AVETI SANSA SA FUNCTIONATI 70% TRATAMENT ALOPAT: STALEVO (100 mg levodopa, 25 mg carbidopa, 200 mg entacapona) intr-un drageu – de 4 ori pe zi la ore fixe; NEUPRO 8 mg/24h(plasture transdermic Rotigotina)+ NEUPRO 4 mg (plasture idem mai sus); BETASERC 24 mg, comprimate 9de 2 ori pe zi); RIVOTRIL 2 mg compriate, 1/2 tableta inainte de culcare. =FIZIOTERAPIE, PSIHO TERAPIE – AM ZILE FOARTE BUNE SI MAI PUTIN BUNE – MERG, FAC PIATA, IAU NEPOTII DE LA SCOALA, CAND POT, NU UITATI BUCURATI-VA DE FIECARE ZI SI NU UITATI DE CREDINTA si de SANATATEA CELOR APROPIATI. TREBUIE SA MUNCIM PENTRU NOI ZAMBIND MACAR! Tot binele! Anita

Raspunde

Nota: Puteti utiliza XHTML in comentarii. Adresa de email NU va fi publicata.


Medicina