Ateroscreloza – Programe de recuperare, exercitii fizice

Sambata, Mai 16, 2009

Cunoscuta drept „intarirea arterelor”, ateroscleroza este o boala in care arterele se intaresc si obstrueaza ca rezultatul unei depuneri de aterom in peretii arterelor. Ateroscleroza se poate dezvolta in orice artera mare sau medie din orice zona a corpului. Termenul ateroscleroza provine din grecescul athere care inseamna depozit.
In stadiile initiale ale bolii, endoteliul arterelor este traversat de celule inflamatorii si LDL-colesterol care se acumuleaza in intima-al doilea strat al peretilor vasculari. Peste ani acumularea de elemente ateromatoase determina formarea unei placi calcare in peretele arterial. Placa ateromatoasa devine din ce in ce mai mare pe masura ce procesul patologic continua. La un moment dat placa se va fisura sau rupe si va elibera elementele aterosclerotice care vor declansa agregarea plachetelor sanguine si formarea unui trombus. Trombusul va obstrua partial sau complet artera implicata.

Patogenia de la ateroscleroza

ateroscreloza

http://enciclopedia.us.es

Placile de aterom determina trei entitati clinice:

  • boala arteriala coronariana care determina angina, moartea cardiaca subita si infarctul miocardic;
  • boala cerebrovasculara care cauzeaza infarctele cerebrale si atacurile cerebrale tranzitorii;
  • boala arteriala periferica care determina circulatie sanguina deficitara in picioare, cu durere la mers si vindecare incetinita a ranilor. Boala severa poate conduce la necesitatea amputarii unei portiuni din membrul afectat

Ateroscleroza este cauza principala a jumatate din decesele lumii dezvoltate. Este mai frecventa printre barbati decit femei. Prevalenta inalta a aterosclerozei le barbati este datorata efectelor protective ale estrogenului la femei. Efectul sexului dispare dupa menopauza la femei. Incidenta bolii de inima coronariene printre femei este aceiasi cu cea la barbati, dar manifestarile clinice la femei sunt intirziate cu 10 ani.
Majoritatea cazurilor de ateroscleroza vor deveni aparente clinic la virsta de 40-70 de ani.

Factori de risc

Viata cotidiana comporta multi factori de risc care contribuie la aparitia si evolutia bolilor cardiovasculare:

  • Fumatul;
  • Consum de uleiuri polinesaturate (mai ales cele rincede);
  • Nitrati si nitriti (conservanti alimentari);
  • Inhalarea de monoxid de carbon (gaze de esapament);
  • Poluarea atmosferei, inhalarea de chimicale toxice;
  • Constipatie cronica;
  • Consumul de apa clorinata (inclusiv la dus);
  • Expunerea la radiatii (raze X, gama, ultraviolete);
  • Stres la seviciu sau acasa;
  • Lipsa unui program regulat de exercitiu fizic;
  • Consum excesiv de zaharuri, alcool si/sau cafea

Excesul unuia sau mai multor factori mentionati nu conduce neaparat la infarct, depinzind de sanatatea in care se afla organismul sub alte aspecte.  O persoana de pilda, care nu face suficienta miscare, isi poate proteja totusi sistemul circulator respectind celelalte recomandari pentru o inima sanatoasa.  Dar cu cit toleram mai multi factori de risc in viata noastra, cu atit mai mare devine probabilitatea de a ne imbolnavi si muri de inima.  Cind depunerile aterosclerotice ingroasa peretii arteriali, am avea sanse de supravietuire daca singele ar ramine alunecos, sau daca diametrul araterelor s-ar mari (prin exercitiu fizic).  Dar daca arterele se ingusteaza din cauza placilor ateromatoase, iar singele devine viscos, conditiile sint create pentru declansarea iminenta a bolilor de cardio-vasculare.
Din fericire, toti factorii de risc pot fi evitati.  Oriunde si oricind ne putem hotari sa reducem drastic sau chiar sa renuntam la unu sau la altul.

Cauzele aparitiei ateroscrelozei

Hipertensiunea arteriala, hipercolesterolemia, fumatul, diabetul, varsta avansata, ereditatea, obezitatea, alimentatia necorespunzatoare, sedentarismul, proteina C reactiva crescuta, homocisteinemia, hiperfibrigenemia, hiperlipoproteina A.

Semne si simptome

Simptomele aterosclerozei sunt variabile. Pacientii cu boala moderata se pot prezenta cu simptome clinice importante ale infarctului miocardic sau mortii subite. Totusi multi pacienti cu boala anatomica avansata pot sa nu prezinte nici un simptom. Desi este o boala sistemica, ateroscleroza se manifesta intro maniera focala si afecteaza diferite organe.

Semne timpurii de avertisment

Organismul ne comunica o multitudine de semnale care avertizeaza  asupra deteriorarii circulatiei sanguine cu mult inaintea declansarii unui atac cardiac sau a unei congestii cerebrale.  Totul este sa invatam sa recunoastem aceste subtile avertismente si sa le dam atentia cuvenita:

  1. Degetele mainilor si/sau picioarelor sunt reci;
  2. Bratele si/sau picioarele nu se mai simt uneori;
  3. Bratele sau picioarele amortesc sau devin greoaie;
  4. Crisparea mainii la scris ;
  5. Cuta adanca, diagonala in lobul urechii;
  6. Senzatie de furnicaturi sau mancarime la buze sau degete;
  7. Crampe sau dureri de picioare dupa o scurta plimbare;
  8. Memoria nu mai functioneaza la fel ca inainte;
  9. Gleznele se umfla spre sfarsitul zilei;
  10. Tuse persistenta si suparatoare;
  11. Senzatia lipsei de aer la efort sau in pozitia culcat;
  12. Nevoia de a urina mai mult de doua ori pe noapte;
  13. Cerc albicios sub zona exterioara a corneei ochiului;
  14. Hipertensiune arteriala;
  15. Dureri in cosul pieptului dupa effort fizic sau stres emotional.

Unele din aceste manifestari ar putea avea si alte cauze, dar cu cat simptomele resimtite sint mai multe, cu atit este mai probabila deteriorarea  sistemului circulator.
Pentru multe persoane, primul infarct de miocard este fatal. Probleme minore la un moment dat pot avertiza asupra unor dificultati grave ulterior.  De indata ce unul sau mai multe din aceste simptome timpurii sint sesizate, se pot lua masuri de prevenire a agravarii conditiei sistemului circulator, si chiar de remisie a afectiunii din stadiul la care a evoluat.

Diagnostic

Studii de laborator:

  • LDL-colesterol crescut, trigliceride crescute, HDL-colesterol scazut;
  • nivelul de glicemie si hemoglobina A1;
  • parametrii inflamatiei, coagularii, statusului fibrinolitic, si agregabilitatii plachetare.

Ultrasonografia ajuta in evaluarea reactivitatii arterelor brahiale si carotide, cu masurarea functiei peretelui vascular si a anatomiei acestora. Dilatatia si integritatea endoteliului arterial sunt indici ai evolutiei bolii.
Electrocardiograma este testul initial pentru a detecta boala cardiaca coronariana.
Testul la efort. Efortul poate fi cicloergometric, covor sau scara rulanta si pur cardiac prin electrostimulare atriala.
Scintigrama cardiaca de stress. Evidentiaza defectele de perfuzie, administrarea de dipiridamol intravenos poate substitui efortul sau il poate sensibiliza.
Angiografia radionucleara de efort cu technetiu 99 poate evidentia tulburari diskinetice regionale de perete.
Examenul fizic poate evidentia semne ale depozitarii extracelulare ale lipidelor, stenozei sau dilatatiei arterelor musculare mari sau ischemie si infarctul organelor tinta:

  • hiperlipidemie:-xantelasma, tendon xantomata, gerontoxon
  • boala arteriala coronara-Z4 cardiac, tahicardie, hipotensiune, hipertensiune
  • boala cerebrovasculara-puls carotidian diminuat, murmur carotidian, deficite neurologice focale
  • boala vasculara periferica-puls periferic arterial scazut, sufluri arteriale periferice, paloare, cianoza periferica, gangrena, ulceratie
  • anevrism aortic abdominal-masa abdominala pulsatila, embolism periferic, colaps circulator
  • ateroembolism-livido reticularis, gangrena, cianoza, ulceratie.

Tratamentul ateroscrelozei

Presupune controlul factorilor de risc modificabili ai acestei boli: hipertensiunea, dibetul, hiperlipidemia si dependenta de fumat.
Sedentarismul este un factor de risc minor pentru boala coronariana, iar exercitiile fizice regulate s-au dovedit a reduce riscul pentru aceasta afectiune. Mecanismul cuprinde scaderea greutatii corporale, a rezistentei la insulina, a hipertensiunii sanguine si cresterea nivelului de colesterol-HDL.
Cea mai eficienta si mai ieftina metoda de a reduce incidenta aterosclerozei in populatia generala este preventia primara. Rolul exercitiilor fizice si al dietei este bine cunoscut (efectuarea a cel putin 30 minute de activitate fizica moderata pe zi,mersul pe jos 60-90 de minute pe zi ).
Controlul hipertensiunii si a hiperlipidemiei este de asemeni important in prevenirea bolii.
Modificarea stilului de viata.
Dieta:

  • a se evita grasimile animale, alimentele bogate in colesterol: ficat, creier, rinichi, untura,  unt, oua, smintina;
  • cresterea consumului de vegetale crude si fierte;
  • cresterea consumului de peste si ulei din peste;
  • eliminarea bauturilor carbogazoase bogate in calorii;
  • diminuarea consumului de carne bogata in grasimi: porc, a prajelilor;
  • evitarea consumului de alcool, a fumatului.

Cand ateroscleroza devine severa va determina complicatii care vor necesita ele insele un tratament specific. Complicatiile includ angina, aritmiile cardiace, infarctul miocardic, insuficienta cardiaca, insuficienta renala, claudicatia, gangrena membrelor inferioare si atacul ischemic cerebral.

Programul de exercitii fizice

Un program regulat de exercitii fizice asigura protectia sistemului cardiovascular si sprijina functionarea sistemului imunitar. Tonifica musculatura, largeste diametrul vaselor sanguine, inlatura stresul, stimuleaza organele interne, indeparteaza starile depresive, promoveaza somnul, ajuta la scaderea colesterolului, imbunatateste fluxul sistemului limfatic si limpezeste gindirea.
Exercitiul fizic ideal este orice forma de miscare, pina la transpiratie, cel putin 30 de minute, de trei ori pe saptamina.  In timpul antrenamentului, pulsul trebuie sa fie 120-140 batai pe minut.  Mers alert sau rapid, sarituri pe trampolina elastica, sporturi cu racheta, sporturi de echipe, arte martiale, ciclism, inot, exercitii aerobice.

Obiective:

  1. Scaderea limitarii performantelor fizice si psihice (asistenta profilactica si de recuperare prin antrenament fizic);
  2. Reeducarea respiratei;
  3. Stimularea circulatiei de intoarcere prin punerea in functie a pompelor musculare
  4. Mentierea tonusului muscular;
  5. Mentierea supletei articulare;
  6. Mentinerea  greutati corporale in limite normale;
  7. Mentinerea/optimizarea conditiei fizice (capacitatii de efort) prin:
    • marirea puterii functionale aerobe sau a consumului maxim de oxigen (VO2max);
    • munca mai economica a inimii si vaselor (frecventa cardiaca mai scazuta);
    • scaderea costului energetic pentru acelasi tip de efort efectuat.
  8. Cresterea fluxului sanguin in musculatura scheletica;
  9. Corectarea tulburarilor de mers.

Mijloace si tehnici aplicate:

Diferite tipuri de mers, sarituri, bicicleta de camera sau de exterior,  jogging, covorul rulant, urcat – coborat scari, inot terapeutic, tehnici de contractii musculare de intensitate si durata corespunzatoare, mobilizari active, exercitii musculare globale pe gymball, exercitii cu rezistenta dozata (gantere, haltere, extensor, thera band, mingi medicinale), gimnastica respiratorie, gimnastica vasculara Burger, mecanoterapia, hidroterapia la 30ºC; masaj, elemente din sport fara caracter competitiv, terapie ocupationala, Yoga – Hata, Prana, etc.

Elemente din sport fara caracter competitiv:

  • jogging
  • covor rulant
  • inot terapeutic

Program de recuperare

Pentru alcatuirea programului de recuperare vom tine cont de:

  • varsta;
  • sex;
  • categorie de risc;
  • patologii asociate;
  • terapie farmacologica;
  • situatia musculo- articulara ;
  • Rezultatul testului de efort;
  • Frecventa cardiaca de antrenament;
  • Toleranta la exercitiul fizic;
  • Nivelul de intelegere a modului de executare a exercitiilor.
  • Inaintea inceperii programului de exercitii vom calcula 70%  din ritmul cardiac maxim.

Ritmul cardiac maxim: 220 – varsta pentru barbati si 210 – varsta pentru femei.
70%  reprezinta valoarea ritmului cardiac pe care poate sa-l atinga pacientul in timpul sedintei de kinetoterapie.

Etapele programului recuperator

  1. Incalzirea : efort minim
  2. Gimnastica terapeutica: efort intens
  3. Descresterea activitatii: efort in scadere
  4. Relaxare: efort minim

1. Incalzirea

Exercitii de gimnastica respiratorie.
In timpul exercitiilor respiratorii trebuie respectate urmatoarele reguli:

  • se inspira pe nas si se expirape gura;
  • inspiratia va fi lenta si profunda;
  • timpul expiratiei trebuie sa fie de doua ori mai mare decat cel al inspiratiei.

Din pozitia sezind:

  • Flexia trunchiului cu membrele superioare incrucisate pe abdomen, inspiratie, revenirea din flexie concomitent cu abductia membrele superioare, expiratie (5 repetări);
  • Cu mainile sprijinite pe genunchi, expiratie impusa, apoi inspiratie concomitent cu flexia membrului superior stang, expiratie concomitent cu extensia membrului superior stang; acelaşi exercitiu cu membrul superior drept (5 repetari pentru fiecare membru);
  • Cu mainile pe coaste se respira astfel incat in inspir mainile sa se departeze, iar in expir sa se apropie (5 repetari).
  • inspiratii adanci urmate de expiratii puternice si prelungite, fiind însotite de miscari de extensie a coloanei vertebrale prin aplecare în spate a trunchiului si ridicarea bratelor;
  • jocuri de emitere a unor sunete onomatopeice insotite de miscari ca imitarea fasaitului frunzelor (sss) sau a vantului.

2. Gimnastica terapeutica

Numarul de repetari va creste treptat in functie de toleranta pacientului la efort si de ritmul cardiac maxim, TA, etc.
Din ortostatism cu picioarele departate:

  • Mainile pe umeri, rotatia bratelor inainte si inapoi;
  • Membrele superioare in flexie maxima, extensii ale bratelor;
  • Mainile prinse la spate, aplecarea trunchiului la orizontala, privirea inainte.

Din sezand pe ‘gymball’:

  • Mainile pe solduri, inclinari laterale si rotatii ale trunchiului;
  • Extensia gambei cu rezistenta.

Din decubit dorsal:

  • Inclinarea capului spre stanga si spre dreapta pana cand urechea atinge umarul;
  • Ducerea barbiei in piept, revenire;
  • Flexia gambelor pe coapse si a coapselor pe bazin;
  • Membrele superioare abduse, ridicarea ambelor membre inferioare la verticala cu genunchii in extensie;
  • Membrele superioare abduse, abductia si adductia membre inferioare;
  • Mainile la ceafa, picioarele fixate, ridicarea trunchiului la verticala (abdomene);

Din decubit lateral:

  • Flexia şi extensia ambilor genunchi;
  • Abductia si adductia membrului inferior liber (controlateral), repetarea exercitiului cu celalalt membru.

Din decubit ventral:

  • Mainile prinse sub barbie, atingerea mainilor alternativ cu fruntea si barbia;
  • Flexii alternative ale gambelor pe coapse;
  • Flexii simultane ale gambelor pe coapse;
  • Extensia coapsei cu genunchiul extins.

Din patrupedie:

  • Flexia si extensia coatelor;
  • Ducerea alternativa a unui genunchi la piept;
  • Extensia si flexia alternativa a membrelor inferioare.

3. Efort in scadere

Bicicleta ergonomica: pedalare 5 – 10 minute;

4. Relaxare

Timp de 5 minute
1.    Scuturarea membrelor;
2.    Plimbare lenta cu balansarea membrelor superioare, pe inspir si expir.

1 comentariu adauga unul →
  1. 2009 Noiembrie 14
    Voicu Diana permalink

    Va rog sa imi spuneti ce ar trebui facut sau ce exercitii sunt indicate in cazul in care diagnosticul este apnee.
    Multumesc
    Diana Voicu

Raspunde

Nota: Puteti utiliza XHTML in comentarii. Adresa de email NU va fi publicata.


Medicina